Sunt mai multe tipuri de borcane, acolo pe taraba, de unde ma hranesc in incercarea vaga de a supravietui. Ai crede ca cel mai urat sentiment e ura, dar defapt ura e si ea nascuta din iubire si e doar negarea fericirii....Tristetea...asta e cel mai oribil sentiment, un pumnal terifiant ce devine smoala in borcanul cu multicoloritate.. e o otrava ce te elibereaza de durere si iti sfasie inima in bucatele pana cand nu mai ramane decat un infinit de lacrimi uscate ce se zbat in cautarea retinei.
E sarutul letal al negarii, e un zambet amar in care te ineci si din care nu mai poti scapa caci ea parca prinde maini si te sugruma. Dar tu, inca mai refuzi sa crezi si continui sa plangi caci din acele lovituri brutale tu surprinzi cu mintea doar atingeri umede de vopsea...de smoala calda ce te inghite, iubindu-ti slabiciunea, alimentandu-ti amaraciunea...
Tristetea....e o noapte care te atrage in secret... o atingere amara ce te cheama, ce te arunca mai departe in disperare, ce nu vrei sa crezi ca te distruge, ce o iei ca pe un drog, un medicament la borcan si iti imaginezi un apus de soare..
O poti gasi in doze mici de cuvinte la sticluta....dar daca vrei sa mori in imbratisarea dureroasa a unui zambet sangeriu, atunci iti dau eu un borcan...
Am aberat si poate nu ma crezi, dar eu chiar vand borcane cu sentimente...doar ca aceasta tristete nu e un sentiment ci mai degraba otrava ce te duce in extazul uitarii eterne..


0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu